-► Play The Moments
▌▌ Pause The Memories
■ Stop The Pain
◄◄ Rewind The Happiness

luni, 22 noiembrie 2010

La multi ani,mama!


LA MULTI ANI MAMA!!!

Marti,23 octombrie. Ziua mamei mele! Cum se face ca in fiecare an, pe data de 23 octombrie imi aduc aminte de o gramada de lucruri, de copilarie, de prostiile care le faceam cand eram mica si ea ma ierta de fiecare data… sau nu ! :) Dar uite ca am supravietuit, n-am murit, n-a crescut nimic dupa cum zicea lumea “Lasa, ca unde da mama creste!”
Si uite asa imi dau seama cum parintii imbatranesc si ca nu vor mai fi tineri cum erau odata, doar mama mea pare sa ramana tanara chiar si la cei 42 de ani ai ei! Tot azi imi aduc aminte ca mama a fost si este un om mare, intelegator si ascultator! Partea proasta a fost cand m-a nascut pe mine incapatanata si de aici au pornit toate :) Mai mult de atat nu mi-as fi dorit sa am o mama. Tot in astfel de momente imi dau seama ca o apreciez pe mama din ce in ce mai mult, chiar daca nu i-am zis niciodata in fata lucrul asta.

TE IUBESC MAMA! <3

1. Mama m-a invatat SA APRECIEZ O TREABA BINE FACUTA:
“Daca vreti sa va omorati intre voi, mergeti afara. De-abia am terminat de facut curat!”

2. Mama m-a invatat ce e RELIGIA:
“Roaga-te sa iasa pata aia din covor!”

3. Mama m-a invatat ce e LOGICA:
“Pentru ca asa am zis eu,de-aia!”

4. Mama m-a invatat MAI MULTA LOGICA:
“Daca cazi de pe hinta si iti rupi gatul, nu te mai iau cu mine in oras!”

5. Mama m-a invatat ce e IRONIA:
“Plangi in continuare, si o sa-ti dau eu motive pt care sa plangi!”

6. Mama m-a invatat ce e CONTORSIONISMUL:
“Uita-te la murdaria de pe ceafa ta!”

7. Mama m-a invatat ce e VREMEA:
“Camera ta arata de parca a trecut o tornada prin ea!”

8. Mama m-a invatat ce e IPOCRIZIA:
“Daca ti-am zis o data, ti-am zis de un milion de ori: Nu exagera!”

9. Mama m-a invatat despre CICLICITATEA VIETII:
“Eu te-am facut,eu te omor!”

10. Mama m-a invatat despre SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI:
“Nu te mai comporta ca taica-tau!”

11. Mama m-a invatat ce e INVIDIA:
“In lume sunt milioane de copii mai putin norocosi care nu au parintii la fel de minunati cum ai tu!”

12. Mama m-a invatat ce e ASTEPTAREA:
“Asteapta numai pana ajungem acasa!”

13. Mama m-a invatat ce inseamna A PRIMI:
“O sa ti-o primesti cand ajungem acasa!”

14. Mama m-a invatat ce e UMORUL:
“Cand o sa-ti tai degetele de la picioare jucandu-te cu masina de tuns iarba, sa nu alergi plangand la mine!”

15. Mama m-a invatat CUM SA DEVIN UN ADULT:
“Daca nu mananci legume, nu o sa mai cresti niciodata!”

16. Mama m-a invatat ce e GENETICA:
“Esti exact ca taica-tau!”

17. Mama m-a invatat despre ARBORELE MEU GENEALOGIC:
“Inchide usa dupa tine. Ti de pare ca te-ai nascut intr-un cort?”

18. Mama m-a invatat ce e INTELEPCIUNEA:
“Cand o sa fii de varsta mea, o sa intelegi!”

19. Si preferata mea, mama m-a invatat ce e JUSTITIA:
“Intr-o buna zi, o sa ai si tu copii. Si sper ca o sa fie exact ca tine!”

joi, 4 noiembrie 2010

Daca...


Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.

Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.


Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.


Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.


Dacă va fi să furi, fură o sărutare.


Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica.


Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire.


Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi...

luni, 4 octombrie 2010

Clipe..



Intr-o zi un copil m-a intrebat:
-Ce este iubirea?
Eu i-am raspuns:
-Cand vei creste vei vedea..



-Dar fericirea?
Eu i-am raspuns:
-Ramai copil si vei vedea..



Sa nu credeti ca cine zambeste este intotdeauna fericit...sunt lacrimi care de la inima nu ajung la ochi..
Cea mai trista parte atunci cand plangi este aceea cand iti dai seama ca unicul lucru care te poate consola,este acelasi pentru care plangi...


Lacrimile sunt fragmente ale inimii noastre ce ne invaluie pentru a ne consola.
Unii spun ca ploaia nu este placuta,dar nu stiu ca e singurul lucru care te poate face sa mergi cu capul drept in timp ce plangi..


O zgarietura poate rani pielea..un cuvant poate rani inima.


Cateodata imaginatia este mai dureroasa decat realitatea...Si realitatea este cosmarul imaginatiei..
Multi spun ca timpul vindeca orice rana..dar atunci de ce inimile unor persoane dupa o perioada de timp,inca sangereaza?
Doar cine nu cunoaste durerea poate sa rada de cel ce sufera..

IUBIREA ESTE CEL MAI FRUMOS LUCRU CARE TE CONDAMNA LA SUFERINTA!!
Nu este iubirea ceea ce provoaca mai multa durere...ci lipsa ei.




Singuratatea este un loc frumos de vizitat ..dar un loc urat..in care sa traiesti.
Chiar daca lumea nu e asa cum ne dorim viata trebuie traita din plin!..pentru ca viata e o carte care trebuie rasfoita pagina cu pagina.
O forma apare...si alta dispare..O stare sufleteasca..se topeste in alta..Un sunet trece..in altul.. Si nicaieri,nimic nu ramane fix,poate numai lumina stelelor si instinctul din toate fiintele vii care spune: MERGI INAINTE!


duminică, 26 septembrie 2010

Scrisoare catre mama..


Sally a sarit in picioare de indata ce l-a vazut pe medicul chirurg iesind din sala de operatie:

-Cum se simte baiatul meu?Cand il pot vedea?O sa fie bine?

Chirurgul a spus:

-Imi pare rau,am incercat tot ce a fost cu putinta. Baietelul dumneavoastra nu a rezistat.Nu a supravietuit.

Atunci Sally a spus:

-De ce fac copii mici cancer? Oare Lui Dumnezeu nu ii mai pasa? Unde erai Doamne cand fiul meu avea nevoie de Tine?

Chirurgul a intrebat:

-Ati vrea sa va petreceti ceva timp,singura cu fiul dumneavoastra?Una dintre asistente va iesi inainte ca fiul dumneavoastra sa fie transportat la Universitate!

Sally a rugat-o pe asistenta,sa stea cu ea in timp ce avea sa-si ia ramas bun de la fiul ei. Si,plina de iubire si-a trecut degetele prin parul lui des,rosu si carliontat.

-Vreti o suvita din parul lui?( a intrebat-o asistenta)

Sally a dat din cap ca da,si asistenta i-a taiat o suvita ,i-a pus-o intr-o pungulita de plastic si i-a dat-o.

-A fost ideea lui Jimy sa ii donam trupul Universitatii-a spus mama lui-.

La inceput nu am fost de acord dar Jimy a zis:

-Mama,nu o sa mai am nevoie de corp,poate asa un alt copil va putea sa mai aiba parte de inca o zi in plus..cu mama lui...

JIMY AL MEU AVEA O INIMA DE AUR ,INTOTDEAUNA SE GANDEA LA ALTII..INTOTDEAUNA VROIA SA FACA CEVA CA SA II AJUTE PE CEILALTI ASA,CUM PUTEA EL.

Sally..a iesit ,pentru ultima orara,din spitalul de Caritate ,pentru copii,dupa ce in ultimele 6 luni si-a petrecut aproape tot timpul acolo...a pus punga cu lucrurile lui Jimy pe scaunul din masina de langa ea.

Drumul spre casa a fost dificil...si mai dificil a fost sa intre in casa goala... a dus lucrurile si suvita de par in camera fiului sau..Jimy...si... a inceput sa aseze modelele de masinute si celelalte lucruri,exact in aceleasi locuri,unde le tinea el...

S-a intins pe patul lui,a imbratisat perna si a adormit plangand. Cand s-a trezit avea alaturi ,o scrisoare impaturita...asta..se intampla pe la mijlocul noptii.. In scrisoare scria:

,, Draga mama,

Stiu ca o sa imi duci dorul,dar sa nu crezi ca te voi uita vreodata,sau ,ca nu te voi mai iubi... doar pentru ca nu voi fi langa tine sa iti zic ca: Te iubesc! Te voi iubi intotdeauna mama!

TE IUBESC!...chiar mai mult in fiecare zi..Intr-o zi ne vom revedea..dar pana atunci ..daca vei dori sa infiezi un copil,eu sunt de acord. Si poate avea fosta mea camera si lucrurile mele. Dar daca vei vrea sa infiezi o fetita,probabil ei nu ii vor placea aceleasi lucruri ca si mie...Va trebui sa ii cumperi papusele...stii tu..chestii pentru fete.

Sa nu iti faci griji pentru mine,acest loc e ca un cuib..De cum am venit ,bunicul si bunica m-au intampinat si..au inceput sa imi arate lucruri pe aici,dar o sa dureze mult timp pana o sa vad totul..

INGERII sunt foarte frumosi! Imi place sa ma uit la ei cum zboara! L-am vazut pe Iisus,nu arata ca in nicio poza pe care am vazut-o,dar totusi..l-am recunoscut.Chiar el m-a dus la DUMNEZEU! Si...m-a tinut pe genunchii lui..m-am simtit un om foarte important! Asta a fost si cand i-am spus ca vreau sa iti scriu o scrisoare (dar eu stiam ca nu este permis) insa Dumnezeu mi-a dat,chiar El,niste foi si pixul lui personal ca sa iti scriu tie..Cred ca ingerul Gabriel va fi cel care iti va da scrisoarea mea. Dumnezeumi-a zis sa iti dau si raspunsul din partea lui la intrbarea pe care i-ai pus-o: UNDE este Dumnezeu cand fiul meu are nevoie de el? El a zis ca a fost in acelasi loc cu mine,la fel cum a fost si cu fiul lui pe cruce.A fost chiar acolo cum e intotdeauna langa copii lui! Apropo mama,doar tu poti sa vezi ceea ce eu am scris aici. Pentru toti ceilalti e doar o foaie de hartie goala...Nu e frumos? Acum trebuia sa-i dau pixul lui Dumnezeu inapoi,are nevoie de el pentru a mai trece cateva nume in Cartea Vietii..Diseara o sa stau la cina alaturi de Iisus! Si sa stii ca...acum nu ma mai doare! Nu mai puteam suporta atata durere! Si nici Dumnezeu nu mai suporta sa ma vada pe mine chinuindu-ma asa...( acum cancerul s-a dus) .Asa ca,Dumnezeu,a trimit pe ingerul Milei sa ma ia! A spus ca era o livrare speciala! Ce parere ai de asta mama?

Semnat cu dragoste,

Din partea lui Dumnezeu,Iisus si din partea mea.”



miercuri, 22 septembrie 2010

Fum de tigara..

Fum de tigara

“Well she wants to be a singer in the band maybe I'll give the girl a hand and a microphone looks like she's all alone….”…Se aprinsese radioul şi, deci, era timpul să se trezească…Începea o altă zi pentru ea, pentru Lola, o fată obişnuită, ce avea ţeluri mari în viaţă şi multe vise.

Era o fată draguţă, cu părul castaniu şi moale, de multe ori ţinut într-un simplu coc. Ochii ei verzi spre albaştrii îi ofereau o frumuseţe rară, îi puteai simţi inocenţa şi puritatea doar privindu-i. Parcă te cufundai într-o lume a amabilităţii, o lume specială, o lume vrăjită, oferită de ea.

Îşi adunase puterile şi se sculă din pat. Se îndrepta spre baie, când o voce caldă îi spusese „Bună dimineaţa, fata mea!”. Îi răspunse şi apoi intră în baie. Se privi în oglindă: avea părul încurcat şi machiajul pe faţă. A dat cu peria o dată prin păr şi aruncă un pumn de apă rece peste faţă. Simţi o uşurare... Ajunse în bucătărie, se uită prin jur şi observă că mama ei îi pregătise micul-dejun. Îşi bău cu multă grijă cana de cappucino cu frişcă şi apoi îşi servi sandvişul. Era foarte concentrată la ziua ce va urma: avea vreo două proiecte de prezentat, unul la istorie, altul la chimie, avea test la psihologie şi apoi urma o oră de relaxare. Bine, aşa credea ea, dar şi acolo avea nevoie de concentrare, dar măcar făcea din plăcere. Avea oră de chitară.

Îi plăcea. În doar 7 luni de zile ajunsese la o performanţă incredibilă. Învăţase foarte repede şi dorea să afle mai multe. Avea încredere în forţele proprii,iar chitara îi schimbase viaţa. Cânta pentru că dorea, pentru că vroia să facă ceva folositor în viaţa ei, pentru că vroia să-şi amuze prietenele, făcându-le câte o”serenadă”.

Îşi pregăti ghiozdanul, îşi luă pantalonii din dulap, o bluză şi hotărî să-şi schimbe puţin coafura, că devenise prea monotonă. Îşi dădu cu puţin verde la ochi, un pic de parfum pe gât şi gata. Îşi trase skateshoesii în picioare, îşi luă hanoracu, ghiozdanul, căştile şi închise uşa în spatele ei. Ajunse în staţia lui 311. Avea impresia că toată lumea se uita la ea, p robabil din cauza adidaşilor, pentru că avea un şiret d-un fel şi altul d-un fel. Dar nu dădu importanţă, îşi puse căştile în urechi, căută CityFm-u şi se mai uită o dată dacă vine maşina. După 7 minute de aşteptare, într-un final, soseşte autobuzul. Babele se îngrămădeau care mai de care să ocupe un loc pe scaun, alţii încercau să-şi composteze biletele, să-şi valideze cardurile, printre care şi Lola. Îşi scoase cardul din buzunarul ghiozdanului, „Beep” şi-şi reluă locul . Era fericită că fratele ei îi imprumutase telefonul. Nu mai suporta să audă vocile babelor şi moşnegilor, care discută despre tineri, despre politică, unii despre nesimţirea celor de vârsta Lolei care nu oferă locul celor mai în vârstă, alţii pur şi simplu îşi văd de drumul lor, nu dorea să mai audă vreun manelist care avea telefounl dat la maxim şi care credea că e cel mai tare din parcare, dar parcarea era goală. Mă rog... Când asculta muzică, simţea că e o persoană diferită, visa cu ochii deschişi la ziua când va avea un prieten, când va avea pe cineva alături, să-l ţină de mână, să-i ofere toată dragostea ei, să meargă la un film, să mănânce o îngheţată de ciocolată, să asculte Coldplay şi Travis împreună, să meargă la un stand-up comedy în Deko Cafe, să meargă la munte, să se bată cu zăpadă, să-l încânte cu o melodie la chitară, să se plimbe pe Magheru, să bea o ciocolată caldă în Lucky13, să încerce cu el prima ei ţigară.

Dar toate astea erau vise, nu ştia când se vor împlini...Se spulberau, dispăreau ca fumul de ţigară. Speranţele ei mureau. Era puţin cam timidă, dar se putea schimba. Nu putea privi în ochi niciun băiat, căci se înroşea. Şi era aşa de frumoasă când era roşie în obraji ca o căpşună, iar buzele ei poate erau la fel de dulci.

Urma staţia Şcoala Iancului şi trebuia să coboare.

„Coborâţi la prima?”

„Da!”

„Mulţumesc!”

Ajunse la uşa din faţă, maşina se opri şi un băiat chipeş o întrebă dacă doreşte să-i ducă ghiozdanul. Rămăsese uimită şi apoi făcură cunoştinţă. Era băiatul pe care ea îl aşteptase. Îl chema Alexandru şi era fumător. Îi ceru o ţigară şi şi-o aprinse cu neîndemânare. Nu ştia...era prima dată...era emoţionată, luată prin surprindere, nu se aştepta ca acea zi să fie cu totul şi cu totul specială. Trase în piept şi se înecă...

„Lola...te simţi bine?”

„M-am înecat!”făcându-i semn să-i dea o palmă peste spate.”Mulţumesc!”

„M-am speriat...Mai bine nu-ţi mai dădeam!”

„Hai mă..că nu s-a întămplat nimic grav... Doar un fum...De mult timp vroiam să încerc..Noroc cu tine! Hehehehehehe”..şi îi făcu cu ochiul...

„Hai să te duc la şcoală. Vrei?”

„Desigur! Auzi ce întrebare...Normal!”

Ajunseră la liceu, iar în faţa porţii el îi dădu un sărut pe buze. Lola simţi un fior ce-i străbătu stomacul şi o lacrimă de bucurie îi căzu pe obraz.

„Foarte gustoase!” spuse Alexandru zâmbind...

„E din cauza rujului... e de piersici...”îi şopti ea.

„Ne vedem diseară?”

„Da...vii să mă iei?”

„La ce oră?”

„La 5.”

„Te aştept pe bancă.”

„Ok...” şi îl mai sărută încă o dată...

„Pa...”

„Pa...”

Ziua ei înflorise ca un boboc de trandafir şi era fericită.



Tin sa precizez ca nu eu am scris asta,dar mi s.a parut interesant. Felicitari celui/celei care a scris!

sâmbătă, 22 mai 2010

love story.


Seara de mai...
Sta intinsa pe pat,inima ii bate usor in piept..Nu mai stie ce se intampla cu ea..priveste in gol pe fereastra deschisa,vantul ii adie usor prin par...Varsa lacrimi fara rost,isi aprinde o tigara si isi spune: "Oare de ce eu? de ce nu alta? de ce mi se intampla mie toate astea?..."..Intrebari la care nimeni nu ii raspunde...Se uita intr-un colt al camerei,putin speriata...si vede o umbra...de fapt..e chiar umbra ei dar totusi vorbeste...Copila incearca sa fuga dar este oprita:
-Nu te speria,nu iti voi face nimic!
-Cine esti si de ce ai venit?
-Sunt 'constiinta' ta.Am venit pentru a te ajuta..pentru a'ti da un raspuns la unele intrebari..
-Ai venit intr-un moment nepotrivit..de ce nu ai fost acolo cand am avut nevoie? de ce nu ma lasi in pace? ce vrei de la mine?
-Am fost tot timpul cu tine..dar tu ai facut doar ce ai vrut..erai preocupata cu alte treburi,radeai,erai fericita,motivul nici tu nu il stiai.
-La naiba..nu mai stiu ce e cu mine..
Se ridica usor din pat..stinge tigara si din nou priveste absent.
-Acum tu te intrebi de ce l-ai lasat sa plece...il iubeai,stiu asta..si inca il iubesti..dar.
-Dar ce? E ca un joc de cuvinte.Totul pare atat de ireal pentru mine..Nu mai am putere..pur si simplu imi vine sa ma duc dracului.Il iubesc dar totusi l-am lasat sa plece.Oare lui ii pare rau?Oare regreta?
-Nimeni nu stie ce e in sufletul lui..Nu l-ai crezut pe el..i'ai crezut pe cei care vroiau sa iti faca rau.L-ai pierdut! dar poate nu pt totdeauna..
Umbra dispare... Fata il suna pe baiat:
-Alo,iubitule...!
-Ce vrei?
-Pai...
Deodata se face liniste..niciunul nu mai scoate vreun sunet..
-Pai ce?
-Te iubesc! Iarta-ma ca te-am lasat sa pleci..am fost o fraiera..i-am crezut pe ceilalti si abia acum am realizat ca aveai dreptate!
-Stii..cand m-ai lasat sa plec am crezut ca nu ma mai iubesti...
-Iarta-ma...Te iubesc enorm de mult..vin-o inapoi la mine!
Inchide telefonul..dupa jumatate de ora se aude soneria.e chiar iubitul fetei.
-Buna!
Copila sare in gatul lui si ii spune:
- Nu te voi mai lasa sa pleci niciodata! Te iubesc!
-Si eu te iubesc mult de tot..Sa uitam tot ce s-a intamplat si s-o luam de la capat.

Cei doi raman impreuna ,fata e fericita,baiatul la fel ...si totul e in sfarsit ca inainte.

© 2010